Este neclar unde se termină timiditatea şi unde începe fobia socială. Când situaţia socială nu poate fi evitată subiectul devine anxios. Diferenţa dintre fobie socială şi ruşine este cantitativă, nu calitativă.Fobia socială este o variantă severă a disconfortului social produs de ruşine/timiditatea, cele două fiind variaţii ale aceleiaşi teme. (Leary, 1983, Rapee, 1995
În cercetările timpurii două grupuri de cercetători au comparat persoane cu fobie socială cu studenţii timizi pentru a vedea prin ce diferă. S. Turner, Beidel şi Larkin (1986) au examinat răspunsurile fiziologice şi cognitive ale clienţilor cu fobie socială şi a studenţilor timizi şi lipsiţi de timiditate după ce au participat la trei teste: conversaţie cu un străin de acelaşi sex, conversaţia cu un străin de sex opus, un scurt discurs neanunţat dinainte. Anxietatea la indivizii cu fobie socială şi la studenţii timizi a fost semnificativ mai mare decât la studenţii care nu erau timizi. Nyman şi Heimberg (1985) compară răspunsurile subiecţilor cu fobie socială cu cele ale studenţilor timizi şi lipsiţi de timiditate la câteva chestionare şi la un test care presupunea participarea la un joc de rol bazat pe interacţiuni sociale. Anxietatea a fost semnificativ mai mare la subiecţii cu fobie socială şi la studenţii timizi în comparaţie cu studenţii care nu erau timizi;au fost diferenţe semnificative între subiecţii cu fobie socială şi studenţii timizi în ceea ce priveşte comportamentele şi gândurile disfuncţionale şi anxietatea.
S. Turner, Beidel şi Townsley (1990) compară fobia socială şi timiditatea pe şase dimensiuni:caracteristici somatice, caracteristici cognitive, răspunsuri comportamentale, funcţionarea zilnică, desfăşurare clinică şi circumstanţele debutului.
Deşi sunt foarte multe similitudini între fobia socială şi timiditate, acestea diferă pe cel puţin patru dimensiuni:
- Indivizii cu fobie socială se angajează în mai multe comportamente de evitare.
- Persoanele cu fobie socială experimentează mai multe dificultăţi în funcţionarea zilnică.
- Suferinţa este mai mare în cazul persoanelor cu fobie socială
- În cazul fobiei sociale posibilitatea de a raporta un element declanşator al anxietăţii este mai mare
Diferenţele în ceea ce priveşte evitarea, deteriorarea (afectarea) şi cronicitatea pot fi consecinţele unor simptome mai severe experimentate de persoanele cu fobie socială.
Amies, Gelder şi Shaw (1983) compară răspunsurile a 87 subiecţi cu fobie socială şi a 57 de agorafobici la o frică probocată. În cazul subiecţilor cu fobie socială s-a înregistrat o frică mai mare în situaţiile în care:
- sunt prezentaţi cuiva
- întâlnesc oameni cu autoritate
- folosesc telefonul
- primesc musafiri
- sunt priviţi când fac ceva
- sunt cicăliţi, tachinaţi, necăjiţi
- mănâncă de faţă cu alţi oameni
- scriu în faţa altora
- vorbesc în public
Agorafobicii prezintă frici mai mari atunci când:
- sunt singuri acasă
- sunt în locuri noi, necunoscute
- trec strada
- folosesc transportul în comun
- merg la cumpărături în magazine mari
- se află în aglomeraţii
- se află în spaţii deschise